Creativitatea -10 perspective pentru cultivarea și dezvoltarea creativității-

Termenul “creativitate” a fost introdus în psihologie de G.W. Allport pentru a desemna o formațiune de personalitate. În opinia sa, creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalității, respectiv la aptitudini (inteligență), atutudini sau trăsături temperamentale.

Cu toate acestea, abordări mai mult sau mai puțin directe ale creativității s-au realizat și înainte, însă noțiunea a fost consemnată sub denumiri precum: inspirație, talent, supra-dotare, geniu, imaginație sau fantezie creatoare.

Deși creativitatea este o nevoie socială și poate asigura supraviețuirea unei populații, totuși oamenii sunt mai mult axați spre dezvoltarea unei educații de tip conformist, plină de stereotipii, care de multe ori inhibă dezvoltarea gândirii originale și creative.

A fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original, adecvat realității. A crea înseamnă a face să existe, a genera, a aduce la viată. Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate și expresivitate, este imaginatic, inventiv, deschizător de drumuri, inovativ, etc.

Blocaje ale creativității:

Sidney Shore (1990) a inventat trei tipuri de blocaje ale creativității: emoționale, culturale și perceptive.

Blocaje de tip emoțional:

  • teama de a nu comite o greșeală, de a nu părea extravagant;
  • teama de a risca să fii “pionier”, de a fi în minoritate;
  • oprirea prematură la prima idee;
  • capacitatea slabă de a se destinde, de a lăsa timp incubației să se desfășoare, să acționeze;
  • dependența excesivă față de opiniile altora.

Blocaje de tip cultural:

  • dorința de a se conforma modelelor sociale, dorința de apartenență;
  • “conformism” la idei vechi, dar și la cele noi;
  • slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile.

Blocaje de tip perceptiv:

  • îngustarea excesivă a punctului de vedere;
  • credința negativa: “Nu sunt creativ”;
  • dificultatea de a defini o problemă.

3 componente ale creativițății pe care este bine să le știm:

  1. Abilități relevante pentru domeniu (cunoștințe, experiență și talent într-un domeniu specific);
  2. Abilități creative relevante: stiluri cognitive (independența, flexibilitatea, gândirea orientată spre risc), stiluri de muncă (nivelul de energie direcționat spre activitate, perseverența) și abilitatea de a vizualiza situațiile problematice din perspective noi;
  3. Motivația atribuită sarcinii: copiii și oamenii în general, sunt mult mai predispuși să realizeze activității creative atunci când sunt motivați intrinsec, în comparație cu motivația de tip extrinsec. Motivația intrinsecă se referă la dorința și canalizarea energiei care vin din interior, iar motivația extrinsecă în raport cu o sarcină creativă vine prin ajutor extern (comportamente de tip recompensă ale părinților care să-i determine pe copii să se angajeze în comportamente creative).

10 perspective pentru cultivarea creativității:

  1. Nicio idee nu este o idee nepotrivită – Lăsați-vă copilul să exploreze și îndrumați-l dacă ceva vi se pare nepotrivit sau periculos pentru el;
  2. Evitați să vă etichetați copilul ca fiind necreativ – în felul acesta își poate inhiba potențialul creativ;
  3. Practicați creativitatea – Îndrumați-vă copilul să găsească soluții, lăsați-l să se descurce în situații mai puțin confortabile, dezvoltați strategiile de rezolvare a problemelor;
  4. Acceptați libertatea și independența copilului – Copilul are propria identitate și are nevoie să-și dezvolte personalitatea și întregul potențial. Aveți încredere în el, dar în același timp ghidați-l;
  5. Implicați-vă copilul în activitățile dumneavoastră – Tratați-l ca pe un om în dezvoltare, care poate să-și spună părerea și eventual să ia decizii în ceea ce-l privește;
  6. Sprijiniți-vă copilul să-și urmeze pasiunile – Cât de frumos este atunci când îi vedeți zâmbetul și satisfacția de pe chip atunci când face ceea ce-i place?;
  7. Reduceți pe cât posibil “consumul” de media – Televizorul, telefonul, tableta și alte device-uri de acest tip pot avea și anumite avantaje, însă folosite în exces îi dăunează copilului nu doar prin inhibarea procesului creativ. Petreceți mai mult timp cu copilul dumneavoastră!
  8. Motivația pentru creare trebuie să vină intrinsec, nu ca urmare a unei recompensări – Stimulați abilitățile copilului și dotările achiziționate, nu apelați la metoda cea mai ușoară pentru ca acesta să realizeze ceva;
  9. Încurajați-vă copilul să se exprime – Lăsați-l să facă dezordine, dar responsabilizați-l și puneți-l să strângă ulterior;
  10. Oferiți-i materiale și mijloace pentru a crea – Puneți-i la dispoziție, în limita posibilităților, materiale sau realizați împreună materiale.

#choosequality#chooseoffspringcare

Leave a Reply

Your email address will not be published.